Diego Maradona, care avea un istoric cunoscut de diferite dependenţe, nu prezenta urme de droguri sau alcool în sânge la momentul morţii sale, în 2020, a precizat un medic legist în cadrul procesului echipei medicale a fostului idol al fotbalului argentinian, informează AFP.
„Niciuna dintre cele patru probe nu a dezvăluit urme de cocaină, marijuana, MDMA, ecstasy sau amfetamină”, nici alcool, a declarat biochimistul şi expertul criminalist Ezequiel Ventosi, care a analizat probele de sânge, urină şi mucoasă ale lui Maradona după moartea sa.
Testele au depistat însă cinci substanţe corespunzătoare medicamentelor antidepresive, antiepileptice, antipsihotice şi antigreaţă.
Patologul Silvana de Piero, care a analizat organele, a mărturisit marţi că ficatul prezenta semne compatibile cu ciroza, rinichii prezentau insuficienţă, plămânii prezentau patologie cronică, iar inima prezenta semne de insuficienţă.
Aceste mărturii au deschis cea de-a patra săptămână a procesului a şapte practicieni – medici, psihiatru, psiholog, asistenţi medicali – pentru „omucidere cu posibilă intenţie”, caracterizată atunci când o persoană comite neglijenţă, ştiind că aceasta poate provoca moartea.
Legenda mondială a fotbalului Diego Armando Maradona a murit pe 25 noiembrie 2020, în urma unei crize cardiorespiratorii complicate de un edem pulmonar acut, într-o reşedinţă privată din Tigre (lângă Buenos Aires), unde se recupera după o neurochirurgie pentru un hematom la cap.
De la începutul procesului, primii martori chemaţi de acuzare au descris un mediu subdotat din punct de vedere medical, impropriu convalescenţei, semne clinice care ar fi trebuit să alerteze echipa medicală, o agonie care ar fi putut dura 12 ore.
Tot marţi s-a citit şi mărturia fostului medic personal al lui Maradona timp de 30 de ani, până în 2009, Alfredo Cahe, care a murit în 2024. În 2021, acesta a declarat anchetei că „totul i s-a părut ciudat” în anturajul medical al fostului căpitan al Argentinei, pe care a fost lăsat să-l vadă o singură dată în convalescenţă, cu aproximativ două săptămâni înainte de moarte.
El a explicat că a primit doar răspunsuri vagi la întrebările sale specifice către echipa medicală. ”Orice medic care îl trata pe Maradona ştia că primul lucru de tratat era inima”, iar locul convalescenţei sale „era cel mai puţin potrivit posibil, pentru că ar fi trebuit să se afle la terapie intensivă (…) cu monitorizare cardiacă constantă şi continuă”, a subliniat el.
„Cu o monitorizare şi un control adecvate (decesul) era evitabil”, a mai menţionat Cahe în declaraţia sa de anul trecut.
Cei şapte practicanţi judecaţi, care neagă orice responsabilitate pentru moartea lui Maradona, riscă între opt şi 25 de ani de închisoare, într-un proces care se preconizează să dureze până în iulie, cu două audieri pe săptămână.
AGERPRES
