Factura publică a Jocurilor Olimpice şi Jocurilor Paralimpice din 2024 de la Paris a ajuns la 6,6 miliarde de euro, conform Curţii franceze de conturi, o reevaluare în creştere faţă de prima estimare de 5,9 miliarde de euro, comunicată în iunie, scrie AFP.
Costurile se împart în 3,02 miliarde de euro cheltuite pentru organizare – inclusiv 1,44 miliarde de euro pentru securitate – şi 3,63 miliarde de euro pentru infrastructură.
Această ”primă evaluare generală” include în special cheltuielile administraţiilor locale, precum şi cheltuielile pentru a asigura accesibilitatea la înot în Sena pentru probele de înot în ape deschise şi triatlon.
Spre comparaţie, în 2023, documentele bugetare prevăzuseră investiţii publice de 2,44 miliarde de dolari pentru aceste Jocuri. Iar în martie 2024, preşedintele Curţii de Conturi, Pierre Moscovici, a estimat că acestea ”ar trebui să coste” între 3 şi 5 miliarde de euro din bani publici.
Luni, Moscovici a subliniat ”succesul incontestabil al Jocurilor” în cadrul unei conferinţe de presă, în timp ce evenimentul a generat o ”mobilizare puternică a finanţelor publice”, preşedintele Curţii de Conturi subliniind ”absenţa depăşirilor bugetare” şi un cost public ”controlat”.
Suma de 6,6 miliarde de euro ”este substanţială”, dar Jocurile de la Paris ”nu au fost prea scumpe”, a rezumat oficialul francez.
Curtea de Conturi a mai afirmat că, ”în ciuda unor incertitudini metodologice semnificative, o comparaţie cu Jocurile de la Londra desfăşurate în 2012 sugerează că ediţia din 2024 a fost mai puţin costisitoare pentru finanţele publice, cu un raport de cel puţin 1 la 2”.
Pe lângă această factură publică, cheltuielile deja cunoscute ale Comitetului de Organizare (COJO) pentru aceste Jocuri, în valoare de 4,4 miliarde de euro (şi 75 de milioane de euro în surplus), s-au bazat aproape exclusiv pe finanţare privată, ca să nu mai vorbim de Solideo (Compania de livrare a lucrărilor olimpice), care combină investiţii publice şi private, cu un buget total de 4,5 miliarde de euro.
În detaliu, raportul Curţii de Conturi consideră că, deşi cheltuielile pentru infrastructură au fost ”în general gestionate corect”, cheltuielile organizaţionale au cunoscut ”un proces bugetar pentru cheltuielile de securitate care s-a dovedit deosebit de neregulat”.
În ceea ce priveşte veniturile publice, raportul stabileşte o ”evaluare iniţială” de 293 de milioane de euro referitoare exclusiv la organizaţie, deoarece ”în această etapă, nu s-au putut identifica venituri bugetare pentru infrastructură”.
În privinţa impactului economic al Jocurilor de la Paris 2024, Curtea de Conturi – ”în limitele datelor disponibile” – consideră că a fost ”modest în această etapă” şi ”relativ limitat pe termen scurt”.
”Impactul Jocurilor Olimpice asupra creşterii economice anuale în 2024 este estimat, dacă se iau în considerare efectele indirecte, la +0,07 puncte procentuale din PIB”, sau 1,9 miliarde de euro, rezumă raportul.
Metodologia Curţii de Conturi a fost contestată în iunie de COJO, care a considerat cifrele ”disproporţionate faţă de realitate” şi, la rândul său, a estimat factura publică la ”în jur de două miliarde de euro”.
AGERPRES
